Gabriel Bălaşa

        Democratia nu este o lume perfecta.

       Ea nu este decat limita unei lumi imperfecte care ne arata doar posibilitatea pe care o avem de a porni pe un drum catre o lume ce tinde spre un ideal al perfectiunii.      

   Poate tocmai de aceea cei care vad democratia deja ca pe un lucru implinit si de neschimbat, se pacalesc singuri ramanand mereu la granita cu o lume imperfecta. Pentru ca ei nu inteleg ca democratia nu este o tinta ci este mai mult un drum pe care trebuie sa mergi, ceas de ceas, zi de zi, an de an.            

        Altfel, nu vom face decat sa ratam democratia, si sa ramanem incapabili sa facem macar un pas pe drumul acesteia, altfel, nu ne putem trezi decat blocati intr-o poza a unei democratii de carton mirandu-ne de ce aceasta nu seamana cu celelalte democratii. Si din pacate azi Romania nu este decat unul din aceste cazuri, in care democratia devine doar o simpla exersare a unei puteri, iar esenta ei poate fi redusa la o fotografie ce pare legata doar de nemiscarea cuprinsa inlauntrul ei.       

   Daca ar fi sa spun azi ce cred despre democratia din Romania as spune ca      democratia de azi din Romania este o democratie innamolita in noroiul unei lipse totale de perspectiva care face ca rotile sa ni se invarta in gol, riscand sa devina doar o alta greutate pe umerii nostri deja cocosati. O democratie innamolita datorata lipsei izvoarelor de gandire directe ale poporului roman           

      E trist ca din ce in ce mai multi confunda aceste lucruri si vor sa ne spuna ca democratia poate fi doar o garantie generala a unei puteri care crede ca detine singura adevarurile despre aceasta democratie, nimeni altcineva nemaifiind in stare sa le spuna.             

     Nimeni insa, nu are dreptul sa ne spuna ca ce ni se intampla este o democratie buna oricat de rau ne-am duce vietile noastre limitate de timp.       

      Nimeni nu are dreptul sa ne spuna ca nu trebuie sa incercam sa gasim solutii la problemele noastre pentru ca altfel ne-am indeparta de democratie.   

         Nimeni nu are dreptul sa ne spuna ca intr-o democratie trebuie sa avem pareri inferioare despre noi insine pentru a putea privi la celelalte tari, pentru ca in acest fel niciuna dintre celelalte natiuni nu ne va mai pretui.                     

       Nimeni nu are dreptul sa ne spuna ca vom ajunge la democratie in 20 sau in 30 de ani, pentru ca democratia este instantanee, ea incepe cu primul pas pe drumul catre constructia unei societati mai bune din punct de vedere material si spiritual, pas pe care din pacate noi inca nu l-am facut.   

       Nimeni nu are dreptul sa ne spuna ca nu avem nevoie de democratie pentru ca nu suntem facuti pentru democratie, atata timp cat democratia inseamna binele oamenilor si al societatii in care traim. 

        Nimeni nu are dreptul sa ne spuna ca democratia are limite pentru ca singurele limite sunt cele pe care le punem noi insine.        

        Nimeni nu are dreptul sa ne minta ca exista o licenta a democratiei care poate fi cumparata cu lipsurile pe care trebuie sa le induram, pentru ca o democratie trebuie construita intr-un mod care trebuie sa aiba un sens pentru oameni, iar regulile acesteia se pot rescrie in asa fel ca acestea sa se potriveasca cu nevoile societatii in care traim.     

       Ceea ce este adevarat insa, este faptul ca nici o democratie nu poate exista fara un stat, iar pierderea increderii in stat poate duce mai devreme sau mai tarziu la pierderea increderii in orice fel de democratie.        

        Ceea ce este important, este sa stim ca democratia incepe de la convingerile pe care le avem, iar acestea influenteaza modul in care o vom construi si nu de la cuvintele pe care vrem sa le auzim prin care alti doar se  prefac ca vor construi democratia.   

     Democratia din Romania nu trebuie sa se limiteze azi doar la a ne spune ce nu vrem, pentru ca in acest mod nu vom obtine niciodata ceea ce vrem.    

  Trebuie ca cei care au responsabilitati in statul roman sa isi faca o idee clara despre cum vor romanii sa arate viata lor, iar pe aceasta baza sa defineasca clar valorile si obiectivele unei Romanii democratice.      

     Pentru ca democratia inseamna nu numai ca este in regula sa ne ingrijim de propriile noastre nevoi si valori, dar este chiar esential sa o facem pentru existenta acesteia si a statului in care traim.  

       Poate ca nu avem bani, dar avem o forta mult mai mare, este forta gandurilor noastre care este o realitate, si mai ales o temelie pentru construirea oricarei democratii. Mai avem pe undeva, desi multi cred ca l-am pierdut deja, curajul, acel curaj care ne face sa nu ne fie frica de nimic si sa nu consideram nimic drept imposibil.       

       Dincolo de orice set de reguli, dincolo de orice sistem, democratia nu este decat starea interioara a unei societati prin care aceasta reuseste sa construiasca bunastarea oamenilor intr-un stat, validand astfel ceea ce fiecare dintre noi vrem de la viata.     

    Democratia nu se construieste insa pe o fortare a societatii, pe ducerea acesteia la limita suportabilitatii celei mai scazute, ci dimpotriva prin relaxarea societatii, prin masuri si reguli pe care le stabilim pentru binele oamenilor. Pentru ca nici o democratie nu se poate construi pe amaraciunea oamenilor, iar lipsa democratiei pentru un singur om inseamna lipsa democratiei pentru intreaga societate.     

   Si mai ales democratia nu inseamna o ingramadire dezordonata a unor idei sau actiuni, sperand ca acestea vor face ca problemele sa nu mai creasca, ci mai degraba inseamna niste alegeri clare cu prioritati bine stabilite pe termen scurt si lung care sa vizeze binele intregii societatii. 

 Balasa Gabriel