Despre prietenie
Gabriel Balasa
Sunt un prieten mic, care nu va cunoaste si pe care nu-l cunoasteti, dar exist si ma bucur sa va fiu alaturi, asa ca, lasind la o parte toate acestea, dati-mi voie sa va spun ce cred eu despre “prietenie”, si cerandu-va dezlegarea pentru tot ceea ce am scris aici, va urez sa aveti o prietenie neintrerupta si fara odihna!
Prietenia nu este o stiinta, ea nu are o metoda dupa care sa functioneze, prietenia este insa credinta, trairea simpla si naturala a unei atractii iar nasterea ei se petrece intotdeauna fara nici o conditie ajungand doar bucuria de a fi alaturi si de a impartasi unul cu altul icoana chipului sufletului tau.
Prietenia este un dar pe care singur ti-l alegi si ti-l daruiesti, un dar special pe care-l poti schimba si care te poate schimba in fiecare zi inmultindu-l cu iubirea ta.
Prietenia este esenta unui principiu foarte cunoscut, cel al vaselor comunicante, pentru ca este de ajuns sa torni in prietenie, iubire, credinta, spiritualitate si orice altceva pentru ca toate acestea sa se ridice in toate inimile prietenilor tai.
Prietenia este lipsa unei aritmetici, in care nimeni nu poate sa stabileasca un clasament dupa cat si cum a adus fiecare, ea este ajutorul firii noastre pe care singuri putem sa ni-l dam doar daruindu-ne celorlalti.
Iar atunci cand toate acestea nu mai functioneaza pentru tine inseamna ca te afli in afara acestei prietenii si trebuie sa iei totul ca atare, fara mari drame sau disperare, viata poate continua mai departe cu schimbari, evident, dar va merge si vei trai in continuare, pentru ca deasupra prieteniei se afla totusi viata, care-i permite pana la urma si acesteia sa existe, chiar si atunci cand nu atinge vrednicia sau inaltele masuri ale visurilor tale.
Dragoste si prietenie….
Se spune ca intr-o zi se intalneste Dragostea cu Prietenia si
Dragostea o intreaba: – “Daca eu exist… tu ce rost mai ai?”
Prietenia ii raspunde: -“Eu las un zambet acolo unde tu ai lasat o lacrima…”