Nu exista un Sef al poporului roman

Poate stiti acea gluma, cu omul care continua sa se loveasca cu ciocanul peste degete doar pentru ca se simtea atit de bine dupa ce nu se mai lovea.

 Acesta mi se pare un exemplu perfect pentru a arata ce se intampla azi in Romania cu unele din cele mai importante institutii conduse mi se pare, de oameni care nu-si pot depasi propriile limite. Pentru ca nimeni nu ar trebui sa se joace cu functionarea unora dintre cele mai importante institutii, cum este Ministerul Justitiei. 

 Alegerea ca si numirea unora dintre romani in functii publice inseamna de fapt acceptarea unor responsabilitati si nu cadouri dinlauntrul carora sa putem sa radem de cei care ne-au ales sau numit, pentru ca acum suntem puternici si putem sa facem ce vrem noi, tocmai pentru ca  nimeni nu a incheiat vreun contract pentru aceste functii ca sa  beneficieze de drepturi si obligatii, ci fiecare are de indeplinit o misiune pe care trebuie sa o duca la bun sfarsit pentru ca statul sa functioneze cit mai bine.

 Exista un articol in Constitutie(art.54,alin.2) potrivit caruia cetatenii carora le sunt incredintate functii publice raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin, si acesta ar trebui sa fie pe birourile presedintelui si primului ministru si mai ales in mintile acestora, pentru ca mai clar si mai frumos de atit nu se putea spune despre ce inseamna sa detii o functie publica .

De fapt nici atunci cind se vorbeste de autoritatile publice, Constitutia nu instituie drepturi si obligatii ale celor care indeplinesc aceste functii publice, ci aceasta contine prevederi  despre “rolul “lor, rol care este sinonim cu indatorirea, obligatia si raspunderea pe care cei ce indeplinesc aceste functii si le asuma pentru indeplinirea unei misiuni,( a unui rol) cu care au fost investiti.

 Si mai interesant este faptul ca nicaieri in Constitutie nu se vorbeste despre SEFI, si nu exista  un sef al statului, pentru ca , nici presedintele, nici guvernul sau prim ministrul si nici parlamentul nu sunt sefi a statului Roman, tocmai pentru ca  Romania este un stat de drept alcatuit  din puterea legislativa, executiva si judecatoreasca, si nu  o organizatie condusa de un sef.   

Daca in Romania exista sefi de echipa, sefi de birou, sefi de organizatii,  eu sper din toata inima ca niciodata sa nu poata sa existe vreun Sef al poporului roman.

Statul  este intotdeauna un sistem deschis a carei autoritate este reprezentata de functionarea institutiilor sale pe baza unei colaborari a acestora si care apartin poporului. Un stat ale carei institutii sunt personalizate de emotiile celor care sunt la conducerea lor, afecteaza functionarea acestora si o inlocuiesc cu un fel de control pe care fiecare din acesti oameni incearca sa-l practice transformand respectivele institutii in sisteme inchise iar statul intr-un simplu detaliu, pentru ca importante pentru acestia, raman doar functiile pe care le detin.

Eu cred ca daca exista vreo modalitate prin care putem sa-i trezim pe acesti oameni ce au inceput sa confunde autoritatea unor institutii cu propriile lor ambitii, subiectivisme sau impulsivitatii,  atunci aceasta este in primul rind trezirea noastra, a cetatenilor simpli, si care  le putem spune ca poporul roman nu are sefi, ci doar oameni ce si-au luat angajamente si responsabilitati de a-l sluji si de  a stabili, si a pastra pentru STATUL ROMAN conformitatea cu valorile stabilite prin Constitutie, acelea de stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si plurarismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate.

Ca membrii ai unei societati democratice putem critica aceste politici de supravietuire a unei puteri ce a uitat ca face parte dintr-un sistem  in care trebuie sa coopereze cu celelate puteri, si ca ea insasi apartine statului si poporului roman, iar daca criticile noastre vor avea o raspindire semnificativa putem chiar spera ca acestea sa devina o parte a fortelor de schimbare cu impact asupra actualei realitati in care traim.

Stiu ca politica nu este perfecta, dar aceasta ar trebui sa aiba un motto simplu - ceea ce fac oamenii politici trebuie sa reflecte intotdeauna ceea ce sunt acestia cu adevarat - .

Balasa Gabriel

Leave a Reply